Cum am devenit fluture?

Oare ce gândeşte o simplă omidă? Cum îşi trăieşte viaţa, cum vede lumea şi cât de nedrept i se pare, văzând cum păsările, fluturii, gâzele zboară şi ea se târăşte, zilnic, pentru a supravieţui? Îşi imagineaza omida, vreodată, că va deveni fluture? Că va putea zbura, aşa cum visează? Mai are speranţa că o minune i se poate întâmpla? 

Dar când se aşteaptă mai puţin, când e mai mâhnită şi mai supărată pe ceea ce i-a fost dat să trăiască, simte cum îi cresc aripi, vede cum pensula destinului îi pictează aripile în culori strălucitoare şi forme deosebite; descoperă o lume la care nici nu visa!

Poza editata de mine

Aşa suntem şi noi, oamenii! Viaţa noastră se aseamănă foarte mult cu viaţa omizilor…la începutul vieţii şi noi ne “târâm”, lăsându-ne ghidaţi de vise, de planuri, de dorinţe şi de sentimente. Înaintăm în viaţă, ne maturizam şi aşteptăm, încă, o minune care să ne schimbe viaţa. Aşteptăm, până când flacăra speranţei noastre încetează să ne mai încălzească sufletul. 

Asemeni omizilor, când ne aşteptăm mai puţin, devenim fluturi…nu îţi pierde niciodată speranţa, pentru că, oricând, viaţa ta poate lua o întorsătură…magică!
  

© Adelina Anca F.
© Life&Soul 

Daca iti place, da-i un share. 🙂Share on Facebook
Facebook
18Share on Google+
Google+
0Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Lasa-mi o amintire :)