Flori dăruite din suflet, pentru suflete

Încă de când sunt mică, mi-a plăcut să dăruiesc flori. Îmi amintesc cum, atunci când venea primăvara eu, împreună cu alte două sau trei prietene, adunam flori şi le dăruiam, cu inima plină de bucurie. Dăruiam flori de câmp, trandafiri, zâmbete şi voioşie atât oamenilor de pe stradă, cât şi părinţilor noştrii, care lucrau la birouri. 

De cum venea primăvara, noi trei eram cu ochii pe floricele. Recunosc că ne era milă atunci când le rupeam, sau atunci când rugam oamenii să ne dea câţiva trandafiri din grădina lor însă, atunci când vedeam zâmbetul, mulţumirea şi ochii plini de fericire ai oamenilor cărora le dăruiam, ne dansa sufletul de bucurie.

Sursa poza: Google Images

Ani la rând am procedat în acest fel. Apoi…am crescut; şi toate s-au schimbat. 

Nu şi noi! 

Anul trecut, de 1 martie, ne-am hotărât să ne revedem şi să comandăm trandafiri. Mulţi trandafiri. De toate culorile posibile şi…imposibile. 

Sursa poza: http://www.livrarefloribucuresti.ro
Aşadar, am căutat, pe internet, florării şi am găsit cea mai potrivită florarie online pentru noi. Condiţiile pentru livrare buchete trandafiri in Bucuresti ni s-au părut excelente, fapt pentru care nu am stat mult pe gânduri şi am comandat…zece buchete mari şi colorate de trandafiri.

A doua zi a şi sosit comanda de flori. Nu ne-a venit să credem cât de frumoşi erau toţi tranfafirii comandaţi! De abia aşteptam să oferim aceste flori cadou doamnelor, domnişoarelor şi fetiţelor ce aveau să ne iasă în cale. 

Am început, imediat, să pregătind câte un trandafir, însoţit de un mărţişor şi un bileţel cu un gând frumos scris. Trandafirii astfel pregătiţi, i-am pus în trei coşuri mari, frumoase, colorate. Fiecare dintre noi am luat câte un coş şi am plecat în căutarea norocoaselor cu care aveam să ne întâlnim. Eram atât de fericite pentru că urma să dăruim flori in Bucuresti, încât zâmbetul parcă ni se tatuase pe buze. 
Sursa poza: http://www.livrarefloribucuresti.ro
Când am plecat pentru a împărţi florile, era dimineaţă. Aproape ora 10:00. Am ales să mergem, pe jos, pe aleile lăturalnice ale cartierului în care stăteam, prin parcuri şi…am mers şi prin blocuri, pentru a lăsa, la fiecare apartament, câte un astfel de trandafir – mărţişor. 

Ah, atâtea suflete dragi nu am întâlnit, într-o singură zi, niciodată. Oamenii ne-au primit cu mare drag, ne-au zâmbit, ne-au invitat în case. Am stat, la taină, cu multe femei; alături de trandafiri, am ascultat poveşti de viaţă, am râs, am plâns. Am privit, împreună, trandafirii. Parcă ar fi fost legende vii, atât erau de iubiţi de către femeile cărora i-am dăruit. 

Se spune că, atunci când dăruieşti, primeşti înmiit înapoi. Sufletul tău rezonează cu sufletul omului ce a primit darul de la tine. Universul simte vibraţia crescută a stării tale de bine şi îţi răspunde cu o vibraţie mai înaltă. Aşa ne-am simţit şi noi, atunci. 
Sursa poza: Google Images
Cu fiecare trandafir pe care îl dăruiam, primeam un zâmbet venit din suflet. Îmbrăţişări. Lacrimi de fericire. Zâmbete colorate. Cuvinte – curcubeu. Iubire. După acea zi, în sufletul meu domnea pacea. Mulţumirea. Iubirea. Parcă pluteam. Simţeam că aceasta este, într-adevăr, o zi binecuvântată!

Sursa poza: Google Images
Ţin minte cum, în acea zi, o fetiţă, observând că dăruiam flori, a venit la mine, întrebându-mă dacă mă poate ajuta. Era atât de scumpă, încât suletul meu a rezonat perfect cu sufletul ei! I-am dat câţiva trandafiri şi am împărţit împreună fericire. Am vorbit, am râs, am făcut fericiţi oamnei, împreună. Fetiţa a apărut, în viaţa mea, ca un înger. Şi îm ziua de azi păstrăm legătura, iar cu mama ei am devenit foarte bună prietenă. De atunci, am înţeles că, în viaţă, nimic nu este întâmplător!

…………………………………………………………………………..

Însă…cea mai frumoasă amintire cu care am rămas din acea zi, a fost  o bătrânică ce vindea flori de câmp. De cum i-am văzut florile, mi-am amintit de copilărie. Am mers, parcă hipnotizată, către dânsa. I-am dăruit zece trandafiri – ultimii. Aşa am simţit, atunci, că trebuie să fac. Era atât de fericită bătrâna, încât i-au dat lacrimile. Lacrimi calde, pline de bucurie şi de culoare. Apoi a zâmbit, m-a privit şi mi-a dăruit flori de câmp. Am vurt să i le cumpăr, însă m-a refuzat. Mi-a spus doar că aceste flori sunt binecuvântate. M-a rugat să le păstrez bine şi după ce se vor usca. Să vorbesc cu ele, să le mângâi, să le spun supărările mele. Să cred în ele. Să cred în mine. Am îmbrăţişat-o şi am plecat acasă. Nu mai puteam face nimic altceva, de abia aşteptam să pun florile de câmp în cea mai frumoasă vază şi să stau, la poveşti, alături de ele şi de o cană aromată de ceai…

Sursă poză: Google Images
Am condus fetiţa până acasă la ea, am îmbrăţişat-o, i-am mulţumit pentru ajutor şi i-am promis că ne vom revedea a doua zi. Mi-am anunţat, apoi, prietenele că am dăruit toţi trandafirii şi că plec acasă. Aveam nevoie de clipe petrecute doar eu cu mine.

………………………………………………………………………………..
Aceasta este cea mai bună florărie din Bucuresti de la care am cumpărat trandafiri. Această florărie ne-a ajutat, pe mine şi pe ale mele prietene, să aducem zâmbetul în sufletul oamenilor. Ne-a făcut inimile să danseze de fericire şi…mie mi-a dăruit cele mai frumoase amintiri.

Florile dăruite din suflet pentru suflete, poartă, cu ele, cele mai frumoase amintiri! 

Sursa poza: http://www.livrarefloribucuresti.ro

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2016
Adelina Anca F.

http://lifeandsoulofficialpage.blogspot.com/feeds/posts/default
Daca iti place, da-i un share. 🙂Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0

Lasa-mi o amintire :)