Minunea din viaţa mea

Acum aproximativ şase ani mă pregăteam pentru Bacalaureat şi…mă pregăteam pentru momentul în care voi deveni naşa celei mai scumpe fetiţe! Îmi amintesc că a fost o perioadă foarte stresantă pentru mine, deoarece a trebuie să învăţ foarte mult pentru Bacalaureat şi a trebuit să mă pregătesc şi pentru acest botez, de care eram foarte entuziasmată. Îmi dorisem de ceva timp să botez o fetiţă şi, iată, visul se creiona sub ochii mei, prinzând aripi către propria-mi lume reală.
De cum am aflat că voi boteza o minune de copil, m-am documentat şi am cumpărat tot ceea ce a trebuit pentru a o boteza pe micuţa Adelina Mihaela.
Poza îmi aparţine: © Life&Soul

Atunci când scumpa mea finuţă s-a născut am alergat la spital, pentru a vedea micul sufleţel ce a făcut cunoştinţă cu viaţa. Când am văzut-o pentru prima dată, am simţit, pe pielea mea, de ce se spune că naşii sunt părinţi spirituali. Am ştiut, de atunci, că îmi voi iubi foarte mult finuţa şi că vor fi clipe când voi alege să mă las pe mine pentru a o face pe ea mai fericită. Am ştiut, atunci, că am devenit o mămică spirituală ce îşi voi ajuta, iubi şi proteja finuţa cât de mult va putea. Mica minune pe care o priveam readucea speranţa, puterea, iubirea, armonia şi fericirea în viaţa mea.

Poza îmi aparţine: © Life&Soul

 În ziua în care mi-am luat finuţa din spital am dus-o, în braţe, până acasă. Atunci când a trebuit să cobor scările spitalului cu micuţa mea finuţă în braţe, mi-a fost extrem de frică; frică pentru că era atât de mică, atât de plăpândă, era ca un bibelou de porţelan. Ţin minte că eram atentă la fiecare mişcare, mă uitam de două ori înainte de a face următorul pas dar, în acelaşi timp, nu îmi scăpam finuţa din priviri; nu puteam să privesc altundeva decât la minunata făptură ce dormea în braţele mele. Am răsuflat uşurată în momentul în care am ajuns în maşină. Atunci mi-am putut privi mai atentă finuţa, i-am putut zâmbi, i-am putut vorbi. Atunci când îi zâmbeam, îmi zâmbea şi ea. Atunci când îi vorbeam, era atât de atentă la mine, încât nu mă mai săturam să îi vorbesc…până când adormea.

Sursă poză

Zilele treceau, iar eu eram ocupată cu pregătirea pentru Bacalaureat, cu pregătirea pentru botez şi cu vizitele dese la finuţa mea. A fost o perioadă foarte stresantă pentru mine, perioadă în care mi-a căzut foarte mult păr. Părul meu, des şi frumos până atunci, începea să se rărească, să aibă din ce în ce mai multe vârfuri despicate şi îşi pierduse foarte mult din luciul natural. Îmi doream tare mult ca, până la botez, părul meu să redevină sănătos şi frumos. Îmi doream o schimbare, în bine, rapidă şi vizibilă pentru părul meu. 

Îngrijorată fiind, am mers la farmacie pentru a mă interesa ce produse pot folosi pentru regenerarea părului. Farmacista, o doamnă foarte amabilă şi săritoare, m-a sfătuit să nu cumpăr produse foartescumpe. Mi-a spus că produsele foarte scumpe nu sunt, neapărat, şi produse calitative. Doamna mi-a recomandat să încep un tratament de la Farmec. Astfel, am ales să cumpăr un kit de tratament pentru regenerarea părului din gama Gerovital Plant tratament de care, ulterior, am fost foarte mulţumită!

Farmacista mi-a explicat că cele două fiole se amestecă şi soluţia astfel realizată se aplică, prin masaj, pe toată pielea capului şi pe firul de păr. Soluţia trebuie aplicată pe părul curat şi umed. După zece minute, părul se poate clăti. Acest tratament trebuie aplicat de două ori pe săptămână, pentru minim două luni. De asemenea, farmacista mi-a recomandat să urmez acest tratament de minim două ori pe an.
După doar o lună de tratament, părul meu a început să îşi recapete luciul şi am observat că nu mai cădea atât de mult; cădeau, câteodată, câteva fire de păr, aşa cum este normal să se întâmple. După două luni, părul devenise mătăsos, lucios şi puternic.

Poza îmi aparţine: © Life&Soul

Eram foarte fericită ştiind că părul meu, datorită celor de la Farmec, va arăta perfect în ziua botezului, ce se apropia cu viteza luminii…
Bucurându-mă de finuţa mea şi fiind ocupaţă cu pregătirile pentru botez, nici nu mi-am dat seama când a trecut timpul şi când a venit ziua în care o voi boteza pe…Adelina Mihaela.

În timpul slujbei, emoţiile au fost foarte puternice. Fiind primul botez, nu ştiam ce să fac, eram atentă când la preot, când la finuţă, când la oamenii dragi ce îmi erau alături. Eu mi-am ţinut scumpa finuţă în braţe cât timp a durat slujba de botez şi emoţiile creşteau din clipă în clipă. Când a venit momentul să îmi îmbrac finuţa, bineânţeles că emoţiile m-au copleşit şi i-am pus rochiţa pe dos. Am avut noroc pentru că preotul a fost răbdător şi m-a putut ajuta mama finuţei, pentru a îmbrăca mai repede mica minune. Atunci când slujba de botez s-a terminat, sufletul mi s-a uşurat de povara emoţiilor, iar inima a început să bată uşor şi regulat, nu să se poarte ca şi când am fi fost la maraton. După ce am botezat finuţa şi am ajuns acasă, unde a urmat petrecerea, nu îmi venea să crede că am trecut şi peste acest hop şi că am o finuţă ce îmi poartă numele.
Am fost foarte mulţumită observând că părul meu îşi păstrase luciul, puterea şi frumuseţea, datorită kitului de tratament pentru regenerarea părului, de la Farmec. 

Scumpa mea finuţă mi-a demonstrat că minunile există; m-a învăţat că viaţa însăţi este o minune. 

Fără finuţa mea, ultimii şase ani din viaţă nu mi-ar fi fost la fel de coloraţi, de frumoşi, de plini de amintiri superbe, de iubire, preţuire, mulţumire, împlinire…Adelina Mihaela este minunea din viaţa mea!

  • Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2014.

© Adelina Anca F.         

© Life&Soul  

 

Sursă poză
http://lifeandsoulofficialpage.blogspot.com/feeds/posts/default
Daca iti place, da-i un share. 🙂Share on Facebook
Facebook
10Share on Google+
Google+
0Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Iti astept parerea :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *