Echilibrul interior oglindeşte frumuseţea exterioară

O dată cu venirea primăverii, mi-am propus să redescopăr bucuriile mărunte din viaţa de zi cu zi, ce au menirea de a ne transpune într-o altă lume…o lume mai frumoasă, mai sensibilă, mai plină de iubire, de armonie şi de frumos. 
Pentru că iarna obişnuiesc să merg cu mijloacele de transport în comun, primăvara îmi place să profit cât mai mult de razele călduţe ale soarelui, de spectacolul ce ni-l oferă natura, reînviind, puţin câte puţin, cu fiecare zi ce trece. Primăvara îmi place foarte mult să merg pe jos şi, atunci când pot, ador să mă plimb în parc; în orice parc în care natura a pictat cel mai frumos tablou.
Într-o zi, pe când mă plimbam în parc, bucurându-mă de superba privelişte, am observat o bătrânică ce hrănea păsările. Era atât de frumos…! Porumbeii şi vrăbiuţele parcă dansau în jurul bătrânei, mulţumindu-i pentru mâncarea dăruită. Lângă bătrânică stătea o fată ce, mai târziu, am aflat că avea doar două zeci de ani. 
Mânată de un imbold ieşit din comun, am trecut prin faţa lor şi am observat, uimită, că fata avea în mână o foaie pe care scria: “Suntem mamă şi fiică. Viaţa nu a fost uşoară pentru noi. Deseori am fost uitate de noroc, însă vrem să ajutăm cât de mult putem. Nu vă cerem bani, vă cerem doar o bucată de pâine, pentru păsări, pentru animalele şi pentru oamenii ce trăiesc pe stradă…“. Am citit şi nu îmi venea să cred! Nu am mai întâlnit astfel de oameni până acum…nu ştiam ce să fac, mă uitam când la bătrână, când la fată, când la foaie…
“- Bună…!” – i-am spus fetei. 
” – Bună să îţi fie inima, draga mea!” – mi-a răspuns, cu un surâs fermecător, fata. 
” – M-a impresionat mult mesajul pe care îl transmiteţi tu şi mama ta…mi-aş dori să vă ajut. Şi mi-aş dori să vă fac, de acum, zilele mai frumoase…!
Recunosc că, în primele clipe, fata nu mi s-a părut frumoasă…mi s-a părut o fată mult prea muncită pentru vârstă ei, îmbătrânită din cauza ridurilor mult prea evidente pentru cei două zeci de ani ai săi, însă…ceva m-a atras spre ea atunci când am avut răbdare să îi cunosc povestea, atunci când am realizat că, din puţinul pe care ea şi mama ei îl au, hrănesc păsările, animalele şi oamenii mai puţini norocoşi decât ele. 
” – Spune-mi, te rog, mai multe despre tine…“, am rugat-o pe fată.
“- Eu…sunt orfană de tată. Tatăl meu, Dumnezeu să îl ierte, a murit de cancer, acum trei ani…de atunci, ne este foarte greu! Am fost date afară din casă, pentru că nu am mai avut bani pentru a plăti chiria. Au urmat şase luni în care am trăit pe stradă. Am trăit doar din mila oamenilor cu suflet bun, care ne-au ajutat cu ce au putut. După aceste şase luni, Dumnezeu ne-a trimis, mie şi scumpei mele mame, un om, un înger ce ne-a dăruit un loc pe care, de atunci, îl numim “acasă”. Doamna care ne-a ajutat are un magazin şi, în spatele acestuia, are o cameră micuţă, dar confortabilă şi călduroasă. Ne-a dat voie să folosim baia de lângă magazin. Nu pătim nimic, pentru că eu îi fac curăţenie în magazin şi ajut vânzătoarea de acolo să descarce marfa şi să o aranjeze pe raft. Pentru această muncă, primesc şi câţiva bănuţi, atât cât să ne ajungă pentru mâncare şi îmbrăcăminte. Din banii care ne mai rămân şi din banii pe care îi primim de la alţi oameni cu suflet frumos, eu şi mama mea avem grijă să hrănim păsările, animalele şi oamenii ce trăiesc pe stradă. Nu ştiu, zău, ce ne-am fi făcut dacă acest înger nu apărea în viaţa noastră!
Am fost uimită şi sensibilizată de povestea celor două. Dintr-o dată, parcă înfăţişarea fetei se schimbase. Îmi dădea impresia că o cunoşteam de mult timp; îmi era, deja, familiară. Dar, mai presus de orice, îmi părea că fata avea, acum, o frumuseţe aparte…o frumuseţe ce nu o mai văzusem până atunci. Ochii îi sclipeau, plini de iubire şi de speranţă…atunci când se mişca, emana o lumină strălucitoare, caldă, blândă. Atunci când vorbea, îmi părea că fredona o melodie de o frumuseţe rar întâlnită, iar atunci când îmi povestea cum ajuta alte fiinţe, îmi părea că vorbeşte chiar sufletul ei. 
De câte ori le dădea de mâncare păsărilor, fata emana fericire, iubire, blândeţe şi sensibilitate prin toţi porii…îi puteam vedea frumuseţea sufletului prin ochii ei, prin mâinile care ajutau, prin voceau ei cu care chema păsările, prin zâmbetul ce apărea ori de câte ori vedea alte fiinţe fericite…atunci, am realizat că echilibrul interior şi frumuseţea sufletului se oglindesc, întotdeauna, în frumuseţea exterioară. Atunci mi-am dat seama că un om frumos doar în exterior nu va emana niciodată frumuseţea reflectată de un suflet curat, bun, blând.
După acea binecuvântată întâmplare, am ales să pregătesc, de câteva ori pe săptămână, pachete pentru bătrânică şi pentru fata ei. La un moment dat, însă, mi-am dorit să îi fac fetei, de ziua ei, un cadou mai special, un cadou care să îi rămână o amintire frumoasă pentru toată viaţa…
De curând, descoperisem masajul ayurvedic şi am hotărât să îi ofer fetei o săptămână de răsfăţ la Centrul Shakti. Ştiam că acest cadou o va ajuta să scape, măcar pentru câteva zile, din problemele ce o acaparau, în viaţa de zi cu zi.
Zis şi făcut, am fost la Centrul Shakti şi am
pregătit, pentru surpriza ce aveam sa i-o fac fetei, o săptămână de vis, în care ea urma să fie răsfăţată zi de zi. Astfel, în prima zi va începe cu masaj ayurvedic, urmând ca a doua zi să se bucure de un minunat ritual balinez. În următoarele trei zile, va merge la coafor, la cosmetică şi la manichiură, urmând ca în ultimele două zile de răsfăţ să se bucure de reflexoterapie şi de  terapia craniosacrală.
Foarte mândră de cadoul, am mers în parc, unde ştiam că le găsesc pe cele două şi i-am spus fetei de cadoul ce i l-am pregătit.
” – Dar…dar…este mult prea mult pentru mine! Eu nu am fost niciodată într-un astfel de salon şi…nici măcar nu ştiu ce să mai spun!” – îmi spue fata, uimită dar fericită, în acelaşi timp…încurcată şi emoţionată…zâmbind, dar având lacrimi în ochi…

Sursă poză

“- Nu trebuie să mai spui nimic. Nu trebuie nici măcar să faci nimic! Mi-am dorit mult să îţi ofer o săptămână de neuitat…o săptămână ce îţi va reda energia şi optimismul pe care tu, la vârsta, ar trebui să le ai…! Acesta este un cadou de ziua ta. Ştiu că astăzi împlineşti, de fapt, două zeci de ani. La mulţi ani, draga mea!”
“- Dar…
“- Nu vreau să aud nici măcar un dar! Toate programările sunt făcute pe numele tău. Doar tu te poţi bucura de ele. Mâine începe răsfăţul…ne vedem, la ora 11:00, aici şi voi merge cu tine la Centrul Shakti!” 
“- Doamne, nu pot să cred că a apărut aşa fericire în viaţa mea…oare visez? Sper să nu visez…bine…mâine, la ora 11:00, te aştept…îţi mulţumesc din suflet pentru tot ajutorul şi pentru acest minunat cadou!
Atât după masajul ayurvedic, cât şi după ritualul balinez, am văzut o schimbare aparte la fată…era mult mai luminată, avea faţa mai strălucitoare, aproape toate ridurile îi dispăruseră. Ea era mai liniştită, mai zâmbitoare şi mult mai optimistă şi mai plină de viaţă. Parcă frumuseţea din sufletul ei înflorise peste tot, pe chipul şi pe corpul ei! Se revărsase ca un fluviu ce de abia aştepta să îşi facă loc…

Sursă poză

După cele trei zile la coafor, la cosmetică şi la manichiură (şi pedichiură, primită bonus), era cu totul alt om! Părul îi era acum arămiu, o culoare ce îi venea foarte frumos! Devenise neted, suplu şi mătreaţa dispăruse, ca prin minune. Iar noua tunsoare îi încadra perfect faţa.
Forma dată sprâncenelor îi punea foarte frumos trăsăturile în evidenţă, iar manichiura şi pedichiura french reîntregeau tabloul unei minunăţii de fată! 
După ultimele două zile în care s-a bucurat de reflexoterapie şi de terapia craniosacrală, am văzut că avea, pur şi simplu, o frumuseţe naturală, aparte, o frumuseţe ce, acum, se observa! 
“- Mulţumesc, draga mea, pentru acest superb cadou! Recunosc că am devenit o altă persoană. O persoană care şi-a recăpătat respectul de sine, optimismul, tinereţea. Mulţumesc!
“- Cu mare drag ţi-am făcut acest cadou! Aşa e, chiar eşti un alt om…eşti o femeie frumoasă, puternică, tânără, gata pentru o nouă viaţă! Însă frumuseţea sufletului tău a rămas neatinsă. Ai un suflet minunat şi, de aceea, frumuseţea ta exterioară este atât de specială!” 

  • Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2014.

© Adelina Anca F.    
© Life&Soul   
http://lifeandsoulofficialpage.blogspot.com/feeds/posts/default
Daca iti place, da-i un share. 🙂Share on Facebook
Facebook
0Share on Google+
Google+
0Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Iti astept parerea :)

2 thoughts on “Echilibrul interior oglindeşte frumuseţea exterioară

  • March 11, 2014 at 6:22 am
    Permalink

    FRumoasa poveste! Intr-adevar frumusetea este in fiecare, trebuie doar sa o punem in valoare.

    Reply
  • March 11, 2014 at 7:45 am
    Permalink

    Multumesc mult! De multe ori, oamenii se opresc doar la aspectul fizic, nu pot trece dincolo de granita unui trup frumos…si, prin acest comportament, gresim foarte mult!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *